Aş vrea să mă împac cu mine

Nu-i loc nici cât s-arunci un ac

în viaţa mea.

Şi-acum surâsul tău mi-a pus capac,,

Aş vrea cu mine însămi

să mă-mpac.

Sunt statueta care s-a blocat înea.

Cuvintele s-au adunat în gât

Şi inima cumplit de tare bate

Nu pot dezvălui mai mult

de-atât

iar lacrimile-s doar pe jumătate.

Aş cere pauză în capul meu

şi un concediu lung

de libertate.

De vină nu eşti tu, de vină-s eu

şi dincolo de asta "nu se poate".

Zici să vorbim…

oare cunoşti cuvinte

care să ierte şi să ia din minte

greşeala mea şi timpul ce-a trecut

care-mi atârnă piatră grea de gât?