ASTĂZI SEARĂ O POEZIE DE PRIMĂVARĂ

Schimb de rochițe

O crenguță de cais,

M-a trezit în zori din vis

Și deși-mi bătea în geam,

Vă spun sincer n-o știam.

Mai deunăzi spre seară,

Era doar o creangă goală

Și acum după cum pare,

Este plină de petale.

Mă apropii s-o privesc,

Are strai  împărătesc

Și de jur în jur e plină,

De bobițe de lumină.

Într-o  altă zi i-am zis,

”N-ai vrea floare de cais,

 Să-ți dau eu rochița mea

Și tu să mi-o dai pe-a ta”?

Și ce credeți c-a făcut,

S-a plecat pân’la pământ,

Mulțumind de poezie

Și mi-a dat rochița mie.