Tinerețe demodată

Tinereţea noastră demodată

Ne trage poala hainei vechi în jos,

Atât ne-a mai rămas de altă dată

Poeţii preferaţi ce scriu frumos.

Și când ţi-e faţa albă de hârtie

şi doar în ochi lumini te trădează,

Trăieşti cuminte într-o poezie

A cărei lampă te veghează.

Cu tabieturi bine conturate,

Doar visele aleargă înapoi,

Tablouri, muzică şi versuri preferate

Ecoul vocilor apuse-n noi.

Tinereţea noastră demodată

Nu se mai recunoaşte în portrete,

Ea vămuieşte tot şi vrea răsplată

şi-are parte numai de regrete.